În peisajul agitat al presei politice românești, Dan Tăpălagă s-a impus ca un editorialist influent, cu o voce clară, fermă și constant aliniată cu direcțiile dominante ale establishmentului euro-atlantic. Fost jurnalist la Evenimentul Zilei, Realitatea TV, HotNews, iar în prezent fondator al platformei G4Media, Tăpălagă este una dintre figurile centrale ale presei politice de opinie, susținător fervent al „statului de drept” și adversar declarat al curentelor suveraniste și conservatoare.
Parcurs profesional
Dan Tăpălagă și-a început cariera în anii ’90, lucrând la publicații centrale și formându-se într-un mediu jurnalistic în care poziția anti-corupție era aproape sinonimă cu profesionalismul. A devenit cunoscut ca analist politic la HotNews.ro, unde, împreună cu Cristian Pantazi, a semnat zeci de articole de opinie care au influențat direct agenda publică.
În 2018, a cofondat G4Media.ro, platformă care a preluat o parte importantă din publicul fostului HotNews și a devenit una dintre cele mai citate surse în presa națională. Este perceput de mulți drept unul dintre portavocile elitei globaliste din România.
Poziționare ideologică
Dan Tăpălagă se definește prin:
- Susținerea fermă a „statului de drept” și a instituțiilor de forță (DNA, ANI, SRI)
- Apărarea valorilor euro-atlantice: UE, NATO, integrare, federalizare soft
- O viziune elitistă asupra politicii – în care „poporul needucat” trebuie „ghidat”
- Atacuri frecvente la adresa suveraniștilor, ortodoxismului politic și naționalismului de tip AUR
Tăpălagă promovează ideea că România nu are altă șansă în afara direcției occidentale și că orice deviere de la aceasta este „nocivă”, „periculoasă” sau „putinistă”.
Tehnici de influență
Stilul său este caracterizat de:
- Un ton sarcastic, deseori tăios, care nu lasă loc de nuanțe
- Articole-eseu, bine structurate, dar cu direcție clară, în care adversarii ideologici sunt adesea demonizați
- Sprijin reciproc în cercul restrâns de jurnaliști din zona „pro-europeană” – Tăpălagă, Pantazi, Dîrvariu, și uneori Andreea Pora sau Mircea Marian
El nu este un jurnalist de teren, ci un comentator de redacție, a cărui influență vine din capacitatea de a interpreta evenimentele în cheie ideologică, în articole distribuite intens pe rețele sociale.
Rețea de influență și surse
Tăpălagă este suspectat în spațiul suveranist că ar fi parte a unei rețele de propagare a narațiunii oficiale a serviciilor secrete, în special în perioada 2014–2018, când presa a funcționat ca un prelungitor al „binomului” SRI-DNA.
Deși nu există dovezi directe ale colaborării, coincidențele tematice și tonul favorabil structurilor de putere, în special în perioada guvernării tehnocrate, sunt constante. Atacurile sale sunt, în general, rezervate PSD-ului, AUR-ului, BOR-ului și oricărei forme de naționalism politic.
Critici și controverse
Tăpălagă a fost criticat pentru:
- Partizanat excesiv, îndeosebi în perioada Iohannis–Kovesi
- Demonizarea celor care nu gândesc ca el, etichetând frecvent criticii drept „idioți utili ai Rusiei”
- Pierderea credibilității în fața publicului suveranist, care îl percepe ca pe un ideolog și nu ca pe un jurnalist
- Lipsa oricărei autoreflectări critice asupra derapajelor comise de tabăra pe care o sprijină
În ciuda acestora, este rar invitat să participe la dezbateri reale, probabil tocmai pentru a evita confruntarea argumentativă într-un cadru deschis.
Impact în politica românească
Dan Tăpălagă a avut un rol important în delegitimarea PSD, în perioada Dragnea, precum și în construirea unei „morale de luptă” pentru #Rezist. De asemenea, a fost unul dintre arhitecții discursivi ai legitimizării guvernului Cioloș, alături de Vlad Mixich, Cristian Pantazi și alți jurnaliști-formatori din zona GDS.
Este citat frecvent de politicieni din zona PNL–USR și a influențat inclusiv selecția de cadre din aceste partide, prin validare sau excludere simbolică.
Concluzie
Dan Tăpălagă nu este doar un jurnalist. Este un vector ideologic, un formator cu agendă clară și un pilon al discursului pro-UE, anti-naționalist și anti-populist.
Este, pentru establishmentul euro-atlantic, ceea ce Cristoiu a fost pentru regimul Iliescu: un croitor de percepție publică, îmbrăcând faptele în narațiuni menite să mențină direcția ideologică a țării.