Președintele Klaus Iohannis a atras atenția, în cadrul Consiliului European, asupra intensificării atacurilor hibride rusești, un semnal care reflectă vulnerabilitățile tot mai acute ale regiunii și ale Uniunii Europene în fața unei forme moderne de confruntare. Spre deosebire de conflictele clasice, atacurile hibride îmbină războiul cibernetic, manipularea informației și presiunile economice, țintind destabilizarea statelor fără a recurge direct la agresiuni armate. Aceste metode sunt subtile, dar extrem de eficiente în a semăna confuzie și a eroda încrederea în instituțiile democratice.
Pentru Europa, și implicit pentru România, acest avertisment trebuie să servească drept impuls pentru consolidarea apărării în domeniile cibernetic, informatic și al rezilienței sociale. Dacă nu se contracarează rapid astfel de atacuri, există riscul ca fragilitatea internă să devină o invitație deschisă pentru noi provocări. Acest tip de agresiune nu vizează doar instituțiile de stat, ci și populația, polarizând opiniile, amplificând nemulțumirile și creând breșe în solidaritatea națională și europeană.
România, situată la granița estică a Uniunii Europene, este un punct sensibil și un potențial teren de testare pentru astfel de strategii hibride. În acest context, avertismentul lui Iohannis subliniază nu doar pericolul extern, ci și necesitatea unei coeziuni interne mai puternice. Doar printr-un parteneriat solid cu aliații europeni și printr-o întărire a propriilor capacități de apărare se poate face față acestor provocări, care, deși invizibile pentru ochiul neavizat, au consecințe profunde asupra securității și stabilității naționale.