Declarația lui Elena Lasconi, conform căreia USR își asumă guvernarea doar dacă aceasta este una onestă și axată pe reforme, transmite un mesaj de principiu, dar ridică întrebări legate de realismul politic într-un context atât de complicat. Refuzul unui guvern minoritar este justificat din perspectiva stabilității, însă angajamentul pentru reforme oneste într-un peisaj politic marcat de compromisuri și jocuri de culise pare o misiune dificilă.
Pe de o parte, poziția USR reflectă o dorință de a menține o linie de integritate și de a evita formulele provizorii care ar putea eșua rapid. Pe de altă parte, lipsa unei majorități clare și a unui consens între partide face ca orice promisiune de reformă să rămână greu de realizat. În absența sprijinului ferm din partea altor actori politici, orice guvernare asumată riscă să fie doar o altă etapă de instabilitate.
Această declarație subliniază și tensiunea dintre idealurile politice și pragmatismul necesar pentru a naviga un mediu politic fragmentat. Dacă nu există o strategie clară pentru obținerea sprijinului parlamentar, guvernarea „onestă” propusă de USR poate rămâne doar o intenție, fără șansa de a produce schimbări semnificative. Totuși, în fața unei crize politice prelungite, un astfel de discurs are meritul de a încerca să reorienteze discuția către nevoia de reforme reale, chiar dacă drumul spre realizarea lor pare încărcat de obstacole.